Și îmi povestea el despre noul Iron Man, că trebuie să apară în mai, 2013 iar eu făceam mișto de el că nu o să se mai uite nimeni la film după sfârșitul lumii.
Deodată am văzut-o pe Scarlett Johansson. Era îmbrăcată cu o rochie superbă și era admirată de toată lumea. Era vedeta serii. Mă gândeam câți din bărbații de acolo aveau încă în minte imaginile din filmele ei, în care era îmbracată cu diverse costume care-i puneau și mai mult în evidență frumusețea. Apoi am văzut că este tristă și Robert mi-a spus că tocmai a părăsit-o prietenul pentru o româncă. Și asta mi-a dat o idee. Să-i alin fetei supărarea.
Cum acolo era o petrecere VIP, nu puteam să fac prea multe mișcări, așa că am intrat cu ea în vorbă și am felicitat-o pentru ultimele ei roluri. După vreo 30 minute de conversație i-am sugerat să mergem să ne plimbăm pe faleză, că e cam gălăgioasă petrecerea. A fost de acord dar a spus să nu plecăm împreună de acolo ca să nu dăm naștere unor zvonuri. I-am sugerat să meargă acasă să-și ia niște haine comode, și o voi lua de acolo. Zis și făcut. După 25 minute eram la ea, cu un buchet de trandafiri. I-am spus că trecusem pe la florărie să-mi iau îngrășământ pentru plantele mele și ca să nu mai umblu cu rest (vă vine să credeți că n-au POS la florărie?) am luat acel buchet. L-a pus în vază și am plecat să ne plimbăm. Sub clar de lună...
După o lungă plimbare, se făcuse cam ora 4, așa că am hotărât amândoi că nu mai are rost să dormim. Am mers acasă și i-am gătit micul dejun. Știam eu că va fi utilă forma aceea care face oăule în inimioare. Am mâncat și am zis că dacă tot suntem liberi amândoi, să mergem să ne plimbăm. Așa că am luat avionul ei personal și am plecat la Paris. Ne-am plimbat, am vizitat Turnul Eiffel iar apoi ne-am oprit la o terasă să mâncăm de prânz. Mi-a spus că nu s-a mai simțit așa bine de ceva vreme și mi-a mulțumit că am luat-o de la petrecere.
Mă gândeam cum s-o mai surprind și i-am propus să mergem la un film. Să fie în sală, nu pe ecran. Așa ca o schimbare. A fost foarte încântată de idee și am mers să vedem Asterix și Obelix. Mare prostie, în Franța toate filmele sunt dublate așa că am ieșit din sală după 10 minute, ca să mergem să vedem filmul în variranta originală. Și am mers la Băneasa, la mall, dacă tot e cinematograful stelelor.. După film, se făcuse târziu și eram obosiți după noaptea alba așa că i-am propus să mergem la mine, dacă tot suntem în cartier.
Și când am ajuns acasă... mi-a sunat telefonul, era timpul să mă trezesc. Totul fusese un vis.
Așa că acum am rămas și fără ea, și trebuie să merg iar la film, că nu mi-l amintesc...
Măcar pot folosi povestea asta pentru Superblog 2012.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu